Site realizat la initiativa Catedrei de Semiologie de la Clinica Medicala II, Cluj-Napoca
"Inaintea terapiei zeii nemuritori au asezat diagnosticul" (principiu hipocratic)
  Home
  Catedre de semiologie
   └ Clinica Medicala II Cluj
  Info studenti
  Masterat psihosomatica
  Publicatii
  Atelier pe teme medicale
  Quiz-uri
  Imagini
  Despre noi
  Contact

Link-uri utile:

UMF Cluj

Spitalul Clinic Judetean Cluj

Spatiul de arta m2

Cursuri APS

Quiz-ul Saptamanii

Quiz propus Dr. Bianca Gusho, Univ. Med II, Cluj-Napoca.
Pacient în vârstă de 69 de ani, cunoscut de peste 5 ani cu hipertensiune arterială esenţială IIB şi dislipidemie, se prezintă pentru dispnee inspiratorie de efort (de două luni dispneea apare la eforturi de intensitate medie), palpitaţii, fatigabilitate, ameţeli şi anorexie, simptome apărute afirmativ în ultimele 4 luni. Examenul obiectiv evidenţează: facies buhăit, rinofimă, conjuctive injectate; aparat respirator: raluri crepitante bazal drept; aparat CV – TA 150/90 mmHg, puls 160/min, şoc apexian în spaţiul VI intercosal stâng, aria matităţii cardiace global mărită, zgomote cardiace aritmice, zgomotul III prezent, suflu holosistolic de grad II la apex. Examenul radiologic toracic şi electrocardiograma pacientului sunt evidenţiate mai jos.

1. Care este afecţiunea de bază a pacientului?
2. Denumiţi afecţiunea valvulară a pacientului şi descrieţi caracteristile suflului sistolic, precum şi mecanismul prin care aceasta a apărut în cazul de faţă.
3. Descrieţi aspectul EKG. Cărei afecţiuni îi corespunde acest aspect?
4. Care este şi cum explicaţi afecţiunea pulmonară?
Raspuns:

Răspunsuri

1. Cardiomiopatia dilatativă alcoolică

2. Insuficienţa mitrală. Dilatarea ventriculului stâng a determinat tracţionarea cordajelor valvulare→deficit de cloazonare valvulară.

3. Ritm neregulat, absenţa undei P → Fibrilaţie atrială.

4. Stază pulmonară (raluri crepitante, diminuarea transparenţei bazelor pulmonare, preponderent în dreapta pe radigrafia toracică – edem alveolar) secundară insuficienţei ventricului stâng (zgomot III prezent).

Informaţie suplimentară

Cardiomiopatia dilatativă este o afecţiune caracterizată prin dilatarea globală a inimii (a tuturor cavităţilor sale) secundar unor afecţiuni care determină cel mai adesea insuficienţă ventriculară stângă. Spre deosebire de cardiomiopatia hipertrofică, pereţii cavitaţilor cardiace au dimensiuni normale dar cavităţile ventriculare şi atriale sunt mult mărite ceea de determină apariţia insuficineţei cardiace globale (dreaptă şi stângă). Diltarea progresivă determină apariţia insuficienţelor valvulare mitrale şi tricuspidiene→volum sanguin restant suplimentar→dilatare marcată atrioventriculară→suferinţă miocardică.

Principalele cauze care determină dilatarea cordului sunt: diabetul zaharat, consumul cronic de alcool sau droguri, HTA de duartă, infecţii virale (HIV, Coxsackievirus, adenovirus, rujeola, rubeola, virusul Ebstein-Barr), parazitare (boala Lyme).., hipohipertiroidismul, acromegalia, boli de colagen (LES, poliartrita reumatoidă, polimiozita), hemocromatoza, amiloidoza, boli neuromusculare, tumori intracardiace, postsarcină, posttransplant, etc.

Manifestările clinice iniţiale sunt dependente de afecţiunea de bază care a dus la suferinţa cardiacă, pentru ca ulterior manifestările de insuficienţă cardiacă să fie pe primul plan: dispnee, ortopnee, oboseală, dureri precordiale, ameţeli, anorexie, palpitaţii sincope - secundare tulburărilor de ritm (tahiaritmii, fibrilaţie atrială). Examenul clinic evidenţează semne ale bolii de bază, mărirea globală a cordului, diminuarea zgomotelor cardiace, apariţia semnelor de decompensare cardiacă stg – galop ventricular, suflu de IM, raluri crepitante de stază - şi dreaptă – galop atrial, suflu de IT, edeme periferice, hepatomegalie, turgescenţa venelor jugulare, ascită.
Inapoi la arhiva

Evenimente

Workshop Comunicare Medicala (8K)


Statistica

          © 2005  OptoEl -Toate drepturile rezervate firmei.