Site realizat la initiativa Catedrei de Semiologie de la Clinica Medicala II, Cluj-Napoca
"Inaintea terapiei zeii nemuritori au asezat diagnosticul" (principiu hipocratic)
  Home
  Catedre de semiologie
   └ Clinica Medicala II Cluj
  Info studenti
  Masterat psihosomatica
  Publicatii
  Atelier pe teme medicale
  Quiz-uri
  Imagini
  Despre noi
  Contact

Link-uri utile:

UMF Cluj

Spitalul Clinic Judetean Cluj

Spatiul de arta m2

Cursuri APS

Quiz-ul Saptamanii

Quiz propus Dr. Suciu Ovidiu, Univ. Med II, Cluj-Napoca.
Un barbat de 32 de ani, nefumator, acuza in mod brusc dureri toracice, de intensitate foarte mare, sfisietoare, cu iradiere la baza gitului. Examenul obiectiv al pacientului din imagine, efectuat la serviciul de urgente, a pus in evidenta TA=80/50 mm Hg, tahicardie, lipsa de puls la nivelul arterelor brahiala si radiala drepte si o scadere a fortei musculare pe hemicorpul sting. Electrocardiograma nu a evidentiat modificari patologice, iar enzimele de necroza miocardica au avut valori normale.
1. Cum se numeste aspectul observat la nivelul miinilor?
2. Care este afectiunea de baza a acestui pacient si ce modificari s-ar mai putea constata in cursul unui examen obiectiv mai detaliat?
3. Ce proces a declansat aceste dureri? Ce examinari ati indica in urgenta pentru diagnostic?
4. Ce semnificatie au absenta de puls la nivelul unuia din membrele superioare si tabloul neurologic?
Raspuns:


Arahnodactilie.
Afectiunea de baza este sindromul Marfan; la examenul obiectiv s-ar mai putea constata: talie inalta, palat ogival, laxitate articulara si tegumentara, luxatia cristalinului, suflu diastolic la auscultatia inimii datorat insuficientei aortice, depresiunea sternului.
Disectia aortei ascendente si a crosei aortice; sint utile radiografia toracica, electrocardiograma, ecocardiografia, tomografia computerizata, rezonanta magnetica nucleara.
Propagarea disectiei la nivelul arterei subclaviculare si a originii carotidei.

INFORMATII COMPLEMENTARE
Sindromul Marfan este o boala ereditara a tesutului conjunctiv, datorata mutatiei genei care codifica fibrilina, componenta a matricei extracelulare. Se transmite dupa modelul autozomal dominant. Afectarea cea mai severa este cea cardiovasculara: prolaps de valva mitrala, insuficienta aortica, disectie aortica.
Disectia aortica este o afectiune dramatica in care se produce o bresa in intima aortica, permitind singelui arterial sa patrunda in media, care este astfel clivata in 2 straturi. Prin acest fenomen, se produce un "fals lumen" de-a lungul lumenului adevarat. Valva aortica si ramurile aortei pot fi lezate. In mod tipic, lumenul fals poate sa revina spre cel adevarat, creind astfel o aorta cu 2 lumene, comparata cu un "tun cu 2 tevi", dar se poate deschide si in spatiul pleural sting sau in pericard, antrenind astfel moartea pacientului. Fenomenul initial este o ruptura spontana sau iatrogenica, singulara sau multipla, a intimei aortice. Pe de alta parte, numeroase rupturi pot fi declansate de o hemoragie in media aortei, cu punct de plecare in vasa vasorum, care se poate propaga prin intima spre lumen.
Factorii etiologici sint:
Hipertensiunea arteriala (80% din cazuri)
Ateroscleroza aortica
Anevrismul aortic
Coarctatia aortei
Boli ale colagenului (sindromul Marfan, sindromul Ehlers-Danlos)
Displazia fibromusculara
Chirurgia aortei (by-pass coronarian, inlocuirea valvei aortice)
Sarcina (de obicei in al 3-lea trimestru)
Traumatisme
Iatrogena (cateterism cardiac, contrapulstie aortica)
Incidenta maxima se atinge in decadele a 6-a si a 7-a de viata, dar poate afecta si pacienti mai tineri; raportul intre barbati si femei este de 2:1.
Clasificarea anatomo-clinica se face, din ratiuni practice, in tipul A, care afecteaza aorta ascendenta, si tipul B, care nu atinge decit aorta descendenta in aval de artera subclavie stinga.
Clinic, pacientul este consultat pentru o durere toracica sfisietoare, cu iradiere frecvent dorsala, intre omoplati. Debutul tipic este brusc, iar colapsul este frecvent. Pulsul brahial, carotidian sau femural poate fi asimetric. Ocluzia ramurilor aortice poate determina complicatii diverse: infarct miocardic (coronara), o paraplegie (artera spinala), infarct mezenteric (artera celiaca si mezenterica superioara), insuficienta renala (artera renala) si o ischemie acuta de membre (de obicei, inferioare).
Explorari complementare
Radiografia toracica arata arata o deplasare a mediastinului sau o largire a butonului aortic, dar aceste lipsesc in 40 % dintre cazurile de disectie de tip A.
Ecocardiografia transtoracica, dar mai ales transesofagiana, poate demonstra o regurgitare aortica, o dilatare a radacinii aortei si, uneori, "flapul intimal" (miscarea foitei intimale detasate).
Computertomografia si rezonanta magnetica nucleara sint metode foarte eficiente de diagnostic, care au redus mult din necesitatea angiografiei arcului aortic.
(Davidson. Medecine Interne. Principes et pratique. Ed. Maloine, 2004)
Inapoi la arhiva

Evenimente

Workshop Comunicare Medicala (8K)


Statistica

          2005  OptoEl -Toate drepturile rezervate firmei.